
Psihologul cognitiv Wataru Sato, de la Universitatea din Kyoto, Japonia, a condus un studiu în urma căruia s-a determinat care este partea din creier responsbilă de gradul de fericire pe care îl simţim în viaţă. Echipa de psihologi a desfăşurat mai multe cercetări legate de fericire, de gradul de satisfacţie şi de emoţiile care ne încearcă, iar subiecţii care au obţinut rezultate bune la toate aceste categorii s-a observat că aveau un precuneus (lob patrulater) mai dezvoltat decât cei care nu se simţeau fericiţi şi mulţumiţi, fiind dotat cu mai multă materie cenuşie, precuneusul fiind partea creierului asociată cu conştienţa. Cu alte cuvinte, oamenii al căror creier este mai mare în această parte simt sentimentul de fericire mai intens, tristeţea este resimţită la cote mai scăzute şi sunt capabili să descopere mai lesne un sens în viaţă.
Până acum, mecanismul „naşterii“
fericirii nu era foarte clar pentru oamenii de ştiinţă, dar în lumina
recentelor studii s-a ajuns la concluzia că meditaţia, dar şi lecturarea unor
cărţi de dezvoltare personală ar putea duce la „creşterea“materiei cenuşii din
precuneus. „Noile date referitoare la locul exact din creier unde se formează
sentimentul de fericire şi despre cum se naşte acesta, ne vor ajuta să dezvoltăm
programe bazate pe evidenţe ştiinţifice“, a precizat psihologul Wataru Sat,
citat de publicaţia Daily Mail. Studiul a fost publicat în revista „Scientific
Reports“.
Psihologul cognitiv
Wataru Sato, de la Universitatea din Kyoto, Japonia, a condus un studiu
în urma căruia s-a determinat care este partea din creier responsbilă de
gradul de fericire pe care îl simţim în viaţă.
Echipa de psihologi a desfăşurat mai multe cercetări legate de fericire,
de gradul de satisfacţie şi de emoţiile care ne încearcă, iar subiecţii
care au obţinut rezultate bune la toate aceste categorii s-a observat
că aveau un precuneus (lob patrulater) mai dezvoltat decât cei care nu
se simţeau fericiţi şi mulţumiţi, fiind dotat cu mai multă materie
cenuşie, precuneusul fiind partea creierului asociată cu conştienţa.
Cu alte cuvinte, oamenii al căror creier este mai mare în această parte
simt sentimentul de fericire mai intens, tristeţea este resimţită la
cote mai scăzute şi sunt capabili să descopere mai lesne un sens în
viaţă.
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Se pare că fericirea nu
depinde numai de noi, ci şi de cum se prezintă o parte a creierului
considerată centrul conştienţei, au descoperit oamenii de ştiinţă de la
Universitatea din Kyoto, Japonia.
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Se pare că fericirea nu
depinde numai de noi, ci şi de cum se prezintă o parte a creierului
considerată centrul conştienţei, au descoperit oamenii de ştiinţă de la
Universitatea din Kyoto, Japonia.
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
S-a descoperit secretul
oamenilor fericiţi: ce le lipseşte celor care simt că fericirea le
scapă printre degete şi cum putem să „creştem“ nivelul de fericire
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n

S-a descoperit secretul
oamenilor fericiţi: ce le lipseşte celor care simt că fericirea le
scapă printre degete şi cum putem să „creştem“ nivelul de fericire
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Citeste mai mult: adev.ro/ny803n
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu